miercuri, 6 septembrie 2017

Din nou...de la metrou la parc...

E duminica dimineata...si ce dimineata frumoasa!
Mara se tot zvarcoleste in pat, incercand sa se fereasca de razele soarelui ce parca nu mai aveau rabdare si doreau sa o trezeasca,  gadilandu-i usor genele cu luminite sclipitoare si pisichere."Gata, gata m-am trezit...,dar mai lasa-ma sa zabovesc un pic...ia sa vedem cat e ceasul..." se gandea in sinea ei fata in timp ce bajbaia dupa telefonul ce stia ca il lasase pe noptiera.
Isi da cateva suvite rebele de pe fata si se uita la telefon inca somnoroasa  si pielea i s-a facut de gaina, iar un gol in stomac si-a facut aparitia...avea un mesaj....era de la Damian : "Nu pot sa cred cat de minunata esti!Abia astept ziua de maine!Somn usor! Damian"
"Vai! Cat de dragut poate sa fie baiatul asta...si cand te gandesti ca eu am cazut lata de oboseala si nici nu i-am raspuns...am sa ii scriu acum ceva: Multumesc frumos!Scuza-ma, dar acum am vazut mesajul! Abia astept si eu sa ne revedem astazi! Te pup! Mara"
Se ridica din pat, isi face toaleta de dimineata, apoi se duce la bucatarie si isi prepara repede un mic dejun.
Dupa ce si-a terminat micul dejun, se duce in fata sifonierului si isi da seama ca asta e unul din motivele pentru care vrea sa mai stea in pat dimineata...nu ii place deloooc sa isi caute de imbracat pentru ziua respectiva si nici nu e genul de fata care sa isi faca tinuta cu o seara inainte. Mara mereu a mers pe ceea ce simte si asta tine si de outfit-ul ei de zi cu zi...se imbraca in functie de starea ei de spirit din ziua respectiva (lucru pe care mama Marei nu l-a inteles niciodata)
Alege o rochita de un albastru turcoaz, o accesorizeaza cu un colier in culori vii si pune langa niste sandale galben mustar. Este incantata de alegerea facuta si se duce spre baie fredonand o melodie super vesela, isi face un dus, apoi iese gratios din cada infasurata intr-un prosop pufos si se uita la telefon..din nou un mesaj de la Damian: "Mi-am dat seama ca ai adormit, nu esti obisnuita cu un zvapaiat ca Matei pe langa tine :)) !"
Mara zambeste cand citeste mesajul si ii scrie: "Inca o ora si o sa o luam de la capat!"
Fata se imbraca, se machiaza discret, isi prinde parul intr-o coada, da sa iasa pe usa cand isi da seama ca nu si-a dat cu parfum...face un pas in spate si se duce in varful sandalelor pana la raftul unde isi tine parfumurile si se gandeste ce sa aleaga: "hmm, ah da...Kenzo-Jungle".
...
Intra la metrou, coboara pe peron si asteapta trenul sa vina. Simte o briza usoara si se uita curioasa spre tunel.Vede o luminita difuza care se apropie si se apropie pana ajunge si metroul in statie. In timpul acesta si-a dat seama ca asa se intampla si cu sentimentele ei pentru Damian. A vazut la inceput un chip armonios, apoi un zambet frumos, dupa care a urmat o apropiere si o strangere de mana atunci cand au facut cunostinta... Mara a inceput sa zambeasca si sa roseasca in acelasi timp la gandul ca incepe sa il placa din ce in ce mai mult pe Damian.


Ajunge in parc.
Parca totul parea mai frumos, mai real, mai colorat, mai cu viata...se asaza pe o banca si isi scoate cartea din geanta si citeste de unde a ramas in ziua precedenta...dupa un timp, simte un parfum puternic pe care il adora..."hmmm, Givenchy Pi", isi zise in sinea ei si se intoarse sa vada de unde vine mireasma...zambeste si il vede pe el...Damian venea spre ea cu zambetul pe buze.
-Buna, Mara! Arati foarte bine!Ma bucur asa mult sa te revad!
-Buna! Multumesc pentru compliment!Nici tu nu arati prea rau..sa nu mai spun ca esti dat si cu parfumul meu preferat! "un semn al destinului oare? ", isi zise fata in gandul ei
-Serios? Iti place?
-Daaa, ma transpune asa intr-o lume diafana.
-Bine de stiut, spuse el razand.
-Hei, dar unde este Matei?
-Matei a plecat intr-o calatorie scurta la bunici.Mi-a zis sa il scuz ca nu poate ajunge la intalnirea cu tine.
-Vai, dar nici nu se pune problema, insa imi ramane dator cu o inghetata pentru ca mi-am luat cartea special pentru el, ca sa ii mai citesc.
-Dar imi poti citi mie...,spuse Damian cu zambetul pe buze.
-Da, as putea...,zise Mara putin emotionata.
-Hai sa gasim un loc pe iarba, la umbra si imi citesti acolo.
Dupa ce gaseste locul potrivit, chiar sub o salcie langa lac, Mara scoate o paturica subtire si o intinde pe jos, se rezema de tulpina copacului si isi scoase cartea din geanta, in timp ce Damian se pune cu capul pe picioarele fetei si astepta sa ii vada reactia ei.
Fata, a rosit instantaneu si incercand sa mascheze acest lucru isi baga nasul in carte si a inceput sa citeasca, iar de la emotii a inceput sa ii tremure putin vocea si genunchii in timp ce citea: "....Ci măsurile răbdării de care avem nevoie pentru ca iubiţii să înţeleagă că inima noastră e unul dintre prea putinele sanctuare ale fericirii posibile; formele trainice ale iertării cu care să-i primim de fiecare dată, acasă, după rătăcirile lor vinovate ; vigoarea forţei de a pricepe că dragostea pogoară peste noi nepermis de rar, într-o viaţă ce curge cumplit într-o singură direcţie;...." 
Damian nu s-a mai putut abtine si impinge usor cartea in lateral sa ii vada fata si o trage usor spre el si o saruta.
In momentul acela, amandoi simteau cum inima sta sa le sara din piept, o ploaie de adrenalina s-a pogorat peste ei, parfumurile lor s-au contopit o data cu buzele, pupilele s-au contractat si pe fundal culmeaa se mai auzea si melodia "Chasing Cars" a celor de la Snow Patrol, de la o terasa de vis-a-vis...ce putea sa fie mai romantic de atat?
Sarutul lor a fost atat de placut,intens si pasional incat Mara l-a asemanat in mintea ei cu acele popping candy pe care le manca in copilarie si pocneau in gura ca niste mini artificii.
Zambesc amandoi si isi dau seama ca se plac destul de mult unul pe celalat si ce minunat este cand stii ca sentimentul este reciproc...
- Ma bucur ca nu m-ai respins..spuse el
-Chiar daca as fi vrut sa o fac, nu mi-ai dat timp sa reactionez... 
-Mara, imi placi foarte mult si mi-ar placea sa te cunosc mai bine!
- Sentimentul e reciproc sa stii...
...
Cat timp au stat impreuna in parc, au vorbit despre ce hobby-uri au,melodiile preferate,carti, calatorii, relatiile lor anterioare, prieteni, familie...si si-au dat seama ca nu au lucruri 100% in comun insa asta nu inseamna ca este un lucru rau, ci din contra...extremele se atrag intotdeauna,se completeaza reciproc...radeau si vorbeau cum ar fi sa ai o relatie cu cineva care sa fie exact cum esti tu...aceleasi gusturi,aceleasi idei...s-ar transforma cu anii intr-o relatie depresiva sortita esecului (aici erau de acord amandoi).
Merg impreuna spre metrou si Matei o intreaba: 
- Vrei sa te conduc pana acasa?
-Ahmmm, nu! Sunt ok, poate data viitoare!
- Fhiuu, bun deci o sa mai existe o data viitoare?
- Cu siguranta!
Se saruta de ramas bun si Mara coboara la metrou, iar el se urca intr-un taxi.
Toata seara au vorbit prin mesaje...era asa de fericita...nu ii venea sa creada cum dintr-un lucru asa minor ca saritura in metrou s-a ajuns...aici..... Se simtea usor vinovata ca nu i-a impartasit toate acestea prietenei ei foarte bune, insa voia sa fie sigura ca totul e real si nu e doar ceva de mantuiala...ca doar mai fusese in trecut indragostita si s-a sfarsit destul de urat. "Maine o sun si am sa ii povestesc tot" , isi spuse in sinea ei in timp ce se schimba in pijamale si se pregatea sa se arunce in pat.

...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Din nou...de la metrou la parc...

E duminica dimineata...si ce dimineata frumoasa! Mara se tot zvarcoleste in pat, incercand sa se fereasca de razele soarelui ce parca nu ...